Posts Tagged ‘joaca’

Toată țara știe că Simona Nae are o voce extraordinară, însă joaca realizată cu Juju aduce un aer adolescentin unei piețe muzicale prea aglomerate cu banalități. Piesa am auzit-o pe FACEBOOKUL lui Alexandru Șerbu și mi-a plăcut din prima. Nu am prea multe de spus despre piesă în sine dar clipul m-a amuzat copios. Simona blonda cu suvițe roz, Juju jucăuș și o coregrafie colosală. Presupun că este un clip de imagine, realizat pe o tablă de șah imensă. Peisajul clipului este extrem de colorat și sincer mov.Cu umorul stau bine așa că nu e deloc grav să spun că frumoasa Simona Nae arată exact ca o păpușă Barbie. Mie îmi place, vizionare plăcută!

Advertisements

   Vedelte sunt puse in situatii neprevazute in show-ul antenist “Te cunosc de undeva”. Premiera acestuia va avea loc maine la orele 2o:3o pe antena 1.

Fostii si actualii fani ai feteleor de la Andre’ vor avea ocazia sa isi vada in  juriu una dintre favorite

Andreea Balan a ajuns sa fie in sfarsit sa fie apreciata la justa sa valoare.  Dupa ani in care presa a desconsiderat-o, Andreea isi  revendica locul cuvenit in lumea mondena din Romania.

Emisiunea va fi o surpriza, iar vedeta cu siguranta ne va delecta cu rolul sau de profesoara. Asa ca de asta data cantareata-entertainer va incerca sa puna pe jar  intreaga industrie din tara.  Alaturi de vedeta in juriu vor fi: Aurelian Temisan, Ozana Barabancea si actorul Andrei AraditzCameleonul ataca din nou si  ne demonstreaza ca prin munca poti obtine orice!

   Intr-o lume a prostitutiei politice, pornografiei televizate si lipsei acute de cultura., Petre Craciun autorul mai multor publicatii readuce la lumina inocenta versurilor pentru copii.

Directorul general al  ziarului online Optimal Media(din redactia caruia sunt mandra sa  fac parte) a lansat astazi volumul de poezii “Taina ghemului de ata” editat de editura Zorio.

Plina de veselie, invataminte si bunatate sufleteasca interesanta carticica scoate in evidenta bucuria de a invata in joaca. Editorialistul inveseleste prin “copilul” sau o epoca anosta in care inocenta practic nu mai exista.

Istoric, jurnalist si cadru didactic autorul ne pune pe masa poveste unor pisioi invatacei  ce doresc sa afle tainele vietii. Este extraordinar cum domnul Craciun reuseste parca fara nici un efort realizeze puzzelul unei lumi in care incredibila varsta prescolara nu isi mai are locul.

Cu ceva timp in urma am fost intrebata de un foarte bun prieten ce naiba cauta o poeta la Facultatea de Geografie?  La inceput nu am dat prea mare importanta intrebarii dar pe parcurs am inceput sa ma gandec serios la raspuns. Partea amuzanta a povestii este ca acest prieten s-a trezit( sa nu zic altceva) sa imi adreseze aceasta intrebare chiar in ultimul an de facultate.

Buna intrebare; greu raspuns.  Am cautat  din rasputeri sa gasesc un motiv plauzibil  pentru alegerea facuta, nu am gasit.  Intrebarea aceasta a venit ca un pumanl pentru un om care se pricepe la cuvinte.  M-am calmat, am gandit problema si am reusit  sa imi pun ordine in ganduri: geografia era singurul drum pe care puteam sa o apuc, era singura stiinta ce  se lega perfect de prima mea dragoste: poezia.

Practic am continuat drumul poeziei prin motivul principal al oricarei poezii: dragostea de natura. Nu am crezut vreodata ca  o joaca de copil poate ajunge la ceva atat de profund si important.   Habar nu am  de ce dar cand citesc cate un curs sau cate o informatie parca  incep sa imi imaginez ca  sunt acolo:  in varf de munte, in capat de deal,  pe malul unei ape cristaline  sau pe aripile vii ale cerului.

Geografia este singura stiinta de pe lume ce a indraznit sa concureze cu misterioasle sinusuri ale poeziei. Legatura dintre cele doua e atat de stransa incat nici macar nu iti dai seama daca geografia este poezia insasi, sau poezia este arma letala a singurilor oameni ce citesc in fiecare bataie a vantului fiecare respiratie a planetei. (Enache Corina, 2011)

 

De ceva timp m-am schimbat destul de mult.  In ultima vreme nu mai pierd vremea si  respir aerul mondenului romanesc. Am trecut de la romantism la cinism in foarte scurt timp si sunt mandra de asta.

De la articole despre artistii mei preferati pana la mistouri pe seama organizarii  tarii in care traim; toate  se vor regasi in aceasta  bucata de suflet.    Recunosc imi place sa fac haz de necaz si de aceea ma voi juca putin cu vorbele.  Blogul meu se va transforma dintr-un jurnal personal intr-o lume de  barfe si can-can-uri.

Toata povestea asta e o joaca foarte serioasa si de aceea o voi lua ca atare.  Astazi de exemplu ma gandeam la jurnalistii romani si imi veneau in minte cativa oameni pe care ii apreciez: Cristian Brancu, Victor Ciutacu, Mircea Badea, Andrei Gheorghe, Corvin si Dragos Cuzuban( pe ultimii doi ii cunosc personal si va asigur ca sunt jurnalisti de prima mana)

Lunga poveste a schimbarii mele se poate rezuma in cateva cuvinte:” sunt plina de viata”. Am dreptul sa joc alaturi de cei mari si sa imi pun cunostintele la bataie.

Va invit deci sa va alaturati micului meu “jurnal de bord” si sa ma lasati sa va ofer o lectura de exceptie si informatie de buna calitate. Nimeni nu s-a nascut invatat dar daca imi veti oferi putina incredere va voi surprinde.