Posts Tagged ‘prostie’

In ultimele 3 zile pe buzele tuturor  se afla o singura intrebare: “Ce fac de sarbatori?” Mi se pare aiurea sa intreb asta atunci cand nu am nici un plan.  Nu sunt un om extrem de iubitor de agitatie si de aceea  am  ales sa fac sarbatorile acasa cu parintii mei.

Oferte au fost destule dar petrecerile ma plictisesc.  Nu imi place sa ma plimb printre gunoie si betivi. Pentru mine un party inseamna clar ca se imbata careva si o face de oaie.

Multi imi spun ca sunt antisociala si ca  ar trebui sa imi fac mai multi prieteni dar eu imi rezerv dreptul de a alege cu cine  vorbesc. Urasc cu desavarsire: ipocrizia, nesimtirea, minciuna dar mai ales: prostia.

In viata mea  au intrat oameni ce ii suport din pura mila si pe care ii detest cu  desavarsire. Viata e dura si orcine trebuie  sa fie puternic sa ii faca fata. Dupa zile intregi de intrebari imi dau seama ca cel mai mare defect al unui om este prostia.

Cand intalnesc un om ce sufera de prostie il analizez si imi dau seama ca imaginatia mea este net inferioara aberatiilor ce le poate spune o persona ce sufera de aceasta boala. Cea ce nu inteleg prietenii mei este ca eu nu consider ca bolnav este cel care nu stie carte, ci cel ce habar nu are cu ce se mananca viata.

Prostia se trateaza da uneori e prea tarziu!

Incurcate-s caile Domnului…

In aceste zile am reusit sa inteleg ca nu numai ca   banul este ochiul dracului; prostia omeneasca este mama acestuia. Cu cat urc mai sus pe scara societatii imi dau seama ca decad cu aceeasi repeziciune cu care pica un fulg de nea.

Imi place sa observ oamenii din jur si sa asimilez  realitatea fara perdea si fara teama. Recunosc  imi e ciuda pe mine atunci cand vad ca in jur se intampla sa gasesc cel mai vechi de cand lumea: prostia omeneasca.

Ajunsa la catedra am realizat cu stupoare ca cu cat oamenii din  jur  sunt  mai mari cu atat sunt mai dezinteresati.  Cuvintele sunt de prisos  pentru a descrie nebunia.

De ce nu mai suntem in stare sa promovam cultura, frumusetea  a ceea ce suntem, a ceea ce simtim? In loc sa ne promovam pe noi aducem in fata tuturor ceea ce mai rau in noi: rautate, ura, mai ales prostie….

Ministerul prostiei romanesti ataca inca o data.

Romania 4 august 2011-concurs de suplinire cuprins sau surprins dintr-un thriler prost.  Sa va ecplic scenariu:  3 supraveghetori, o sala plina cu maxim 14 candidati si ataraxie totala.

Concurs a la Daniel Funeriu cu subiecte fara noima si securitate ca la inchisoare.  Nu stiu parca eram acuzata de vreo crima, nu dadeam un examen.

Admosfera anosta de inmormantare era ridicata la  rang de  ignoranta de modul dubios in care  se purta  intreaga audienta.  Prinsa fara scapare in acest scenariu nu am avut ce face si am suportat cu stoicism cerintele absurde ale unui sistem  paralizat de funeriada romaneasca.

Din cinci in cinci minute usa  salii se deschidea si mai intra cate un ratacit de la securitate care intreba cine stie ce tampenie. Nu m-am putut concentra deloc, d0amnele supraveghetoare vorbeau continuu ca la cafenea….

Romania anului 2011 a ajuns sa fie educata de oameni ce la 30-40 de ani nu stiu sa completeze o cerere tip. Cum vi se pare?

Roberta Alma Anastase presedinte al Camerei Deputaţilor şi parlamentar european  a intrat în istoria  politicii româno-băsesciene. Doamna fost fotomodel  a declarat astâzi că : nepromulgarea legii pensiilor este o mânâ întinsă opoziţiei.

Doamna europarlamentar a reuşit astâzi să scandalizeze opinia publică prin această declaraţie plină de nonşalanţă.  Acest episod ne readuce aminte că trăim intr-o ţară  manipulată de un preşedinte   mai dictator decât dictatorii.

Întrebarea ce ar trebui sâ fie pe buzele tuturor este: ” Ce Dumnezeului mai caută madam Anastase ca preşedinte al Camerei Deputaţilor?” Cu siguranţă că domnul Traian Băsescu deţine raspunsul.

Cu cât ne uitâm mai mult la tv  trebuie să învăţăm să înghiţim găluştele  aruncate de : “defini’ia nesim’irii” Această femeie ar trebui dusă la Mănăstirea Tanacu şi sa se roage pentru păcatele ei.  Minţind populaţia doamna  preşedinte a furat vieţile a 6 milioane de pensionari

E oare posibil aşa ceva? În România, da.+

 

 

Vrând, nevrând astăzi am făcut o plimbare prin centrul capitalei. Am rămas cu gura căscata: tot centrul vechi al Bucureştului e plin  de  câarciumi; localuri  care culmea sunt pline.

Cu nervii la pământ  am reusit să găsesc până la urmă ce căutam în mirobolantul magazin Unirea.  Nu mică mi-a fost mirarea sa descopăr ca întreaga Piaţă a Unirii e plină de terase şi localuri care încurcă circulaţia si mai ales distrug estetica oraşului.

Nu ştiu de ce am rămas cu un gust amar  când am văzut comportamentul  unora dintre bucureşteni. Mizeria din capitală mă face sa confund Bucureştiul cu groapa de gunoi de la Glina.  Ce Doamne iartă-mă ne trebuie terase când jumătate din populaţia României moare de fomane?

Anii când m-am jucat de-a jurnalismul şi-au făcut efectul şi  m-au mânat sa aflu unele lucruri.  Am inrat aiurea in câteva astfel de locuri şi am observat că localurile mai scumpe erau mai pline. What? Ne văităm ca murim de foame dar dăm 18 lei pe o cafea la o terasă din Centrul Vechi? Să fim serioşi am devenit o ţară de snobi…

Nu mai au săracii romăni bani.  Nu am cuvinte să descriu scârba cu care privesc in jurul meu, cred că şi bunul simţ a intrat în criză.

Ne apucăm să deshumăm cadavre când trebuie să deshumăm viitorul aşa cum spunea aseară Adrian Păunescu…