Posts Tagged ‘rani’

Romantic (33)E intuneric, visele se pierd intre ele in timp  ce o  voce se aude in playetul muzical. Am dat piesa pe repeat de milioane id pde ori. Vocea imi canta “you are not alone”. pe naiba zic si inchid muzica. Ochii imi tremura, propria voce se pierde in zare. Lacrimile curg cerand incetarea suferintei, stiu sunt naiva sa cred ca iubirea inca  se afla acolo undeva.

Ma cutremura gandul ca inima at putea sa inceapa sa bata iar pentru cineva. Nu, nu e corect abia am pierdut tot, de ce sa pierd iar? Ajunge, mratonul de plansete se termina si imi dau seama ca inima mea e in pericol. Pericolul ma sfasie, nu mai vreau sa doara! Reneg, reneg fiecare frantura de iubire ce ar putea ajunge in inima mea. De ce? Nu mai pot sa rabd si sa tac, nu mai rezist sa asist la propria sinucidere.

Imi e teama sa ma indragostesc desi fiecare por ma arde de iubire…(aceasta este o poveste scrisa fictiv si trebuie tratata ca atare)
Advertisements

gothicNoaptea trecuta nu prea am dormit. Se pare ca gandul la ce a fost ma tine inca treaza, asa ca am inceput sa ma gandesc. Nu stiu poate ca am gresit cu ceva daca inca ma simt dezamagita. Repet, nu cred in cred in victimizare, nu invidiez pe nimeni, ma gandesc de ce la altii se poate si la mine nu.

Povesti stiu sa spun, stiu sa si scriu, cand vine vorba de mine totul devine dureros. Nu cred ca regret ceva anume, mai degraba regret ca am spus ce simp, deoarece oamenii nu am luat asta prea bine. Regretele vin dupa ce am iubit, am trait si am incercat sa fiu fericita, Acum imi dau seama ca nu am trait cu adevarat, ca singuratatea si indecizia celor din jur au facut ca ranile sa fie si mai adanci,

In momentul asta regret ca am ajuns sa fiu altcineva doar ca ceilalti sa creada in mine. Nu sunt persoana care spune mereu nu, sunt doar omul caruia e teama sa nu fie ranit. Voi regretati ceva?

 Dupa ce am citit pe mai multe site-uri de venirea unor oameni din strainatate ce vor sa faca cursuri  cu romani interesati de anumite domenii de activitate mi-am dat seama brusc ca socoteala de acasa nu se prea pupa cu cea din targ.

Indiferent de ce curs este, costa cel putin 300 de euro. De unde sa aiba tanarul roman  atatia bani sa dea pe una sau mai multe zile de training? Din proprie experienta va spun ca pentru a ajunge la astfel de cursuri trebuie sa ai un gram de noroc.

In 2oo9 am avut onoarea de a castiga o invitatie la  o conferinta a unui fost agent F.B.I  pe numele sau Joe Navarro , care  conferinta practic mi-a schimbat total viata. Sincer, habar nu am  cat a costat toata tarasenia, dar cu siguranta evenimentul a  adus laolalta toata floarea cea vestita a antrprenorilor romani.

Va imaginati ca pentru fata de la tara, studenta la geografie si curioasa subsemnata  povestea a fost legendara. Multumesc lui Dumnezeu si evident lui Joe Navarro, ca mi-au oferit ocazia de a trai o zi  in care am invatat ceva in fiecare secunda.

Am reluat cu placere aceasta poveste tocmai pentru a va demonstra ca romanii inca nu au accesul  la aceasta lume si ca mai avem pana ajungem ca sa impacam si capra si varza. Imi e greu sa spun dar atat cei interesati de a invata, cat si antreprenorii  au nevoie de un schimb echitabil. Am vazut cu ce se manaca treaba asta si imi dau seama ca pentru un asemenea eveniment  3oo de euro era pretul minim.

Mi-as dorii ca tinerii romani sa  poata participa extrem de des la asemenea evenimente si  ca costurile sa nu li se mai para enorme. Imi dau seama ca pentru a invata orice suma e mica, dar trebuie sa dispui de aceasta suma. Foarte putini au norocul meu si de aceea ceea ce numim noi invatamant in Romania se duce de rapa. Oriunde mergi banul a inceput sa devina legea si nu este deloc normal. Vom ajunge sa  taiem din radacina orice dorinta a tinerilor de a se educa, de a iesii in evidenta prin ceea ce au in cap, ceea ce sunt si nu prin banii din cont.

Romanii au tendinta de a fugii de ceea ce e bun in viata lor datorita consecintelor! Nu trebuie sa fugim de dorinta de a ne autoeduca, aici vom fi cu adevarat  noi!